.

22 iul. 2014

Pentru bicicliștii, scuteriștii, troticariștii, tilicariștii

Și alți din ăștia cu roți care-o ard prin Tăbăcărie

Doamnelor, domnișoarelor și domnilor, stimat cititoriu. Eu sunt pentru la toată lumea, nu sunt cu rasismul, cu din astea, chiar dacă la început eram. Dar mi s-a explicat că pe acolo trebuie să treacă și panaramele alea de microrahaturi electrice care merg de la City în Sat, mi s-a explicat că și bicicliști, că și ăia cu scutere, că și ăia cu role și, mai nou, că și ăia cu motociclete și mașini trebuie să meargă prin parcul ăla. Ok, eu v-am spus că înțeleg, n-am probleme... Adică am o singură problemă, am uitat să vă spun de asta, e minoră, dar e.


Problema mea e în felul următor: eu am fost educat prost, am doar 6 ani și 4 luni d'acasă (minorii sunt invitați deja să părăsească blogul chiar dacă sunt însoțiți). Și eu nu știam că parcul e pentru toată lumea, eu știam că parcul e doar pentru oamenii pe jos, perpedes, maxim cu cărucior pentru copil! Eh, așa că sunt învățat să merg liniștit, fără să mă preocup. Dar m-am adaptat, acum când aud un bling-bling sau un tiit-tiiit mă dau la o parte, las să treacă motorizatul sau pedalatul, depinde de situație. Eh, dar dacă tu mergi cu semicursiera prin parc și nu ai sonerie din aia eu n-am ce să-ți fac. Iar dacă tu insiști să treci fără să mă anunți riscând să zbori prin boscheți pentru că n-ai loc de curul meu eu iar n-am ce să-ți fac. Iar, iar, iar dacă totuși scapi cu viață și reușești să nu-ți rupi gâtul eu îți recomand data viitoare să nu te mai uiți la mine cu fața aia de căcat pentru că o să-ți îndes căștile în urechi atât de adânc încât o să ai nevoie de proctolog ca să ți le scoți! Și bicicleta ți-o fac fular și mă șterg cu ea la curul meu ăla mare de care nu avei loc să treci! Deci ori te duci la Moto-Velo-Sport și-ți cumperi claxon din ăla ori te duci în pizda mă-tii să te dai cu bicicleta, imbecilule!

În rest e ok, m-am obișnuit cu rahaturile alea electrice care merg cu 250 la oră. Mi-a fost puțin mai dificil la început pentru că până mă întorceam să văd cine claxonează rahatul ăla de autobuz (sau ce căcat este) era deja lângă mine. Acum îi cunosc claxonul și cum îl aud țop, fac un pas în lateral, fără să mai pierd timpul să întorc capul sau alte prostii din astea. Mi-a luat ceva timp să capăt experiență, dar acum sunt deja la avansați, acum încerc să ghicesc ce culoare au ledurile care înconjoară rahatocarurile alea sau cum pulii mei se numesc. Mai trebuia să înjur pe cineva, dar îmi scapă acum... Și mâine e o zi, nu-i problemă.

0 comments:

Trimiteți un comentariu

puteti si sa injurati daca nu va suparati!