.

17 feb. 2014

De când sunt optimist...

... am parte numai de belele!

Mi-a zis cineva (persoană importantă, nu-i spun numele) că sunt prea pesimist, că nu e bine așa și că trebuie să fiu mai optimist! Că cică mie nu-mi convine nimic, că am de comentat la orice, că văd totul prea în black și raster. Așa că de vreo 3 zile sunt optimist, nu mai comentez nimic, nu mă mai iau de nimeni. Rezultatul? Păi o întâlnire anulată, vreo două treburi mi-au mers ca curul și azi s-a rupt fulia la electromotorul de la Logan... Mașină cu 18500 de kilometri la bord, nu vreo vechitură.

În mod normal acum ar trebui să-mi bag și să-mi scot începând de la problemele de vineri până-n gura lui Stroe de la Dacia, dar asta ar însemna să mă pesimizez din nou și nu e bine. Așa că trebuie să încerc să fiu optimist. La urma urmei s-au întâmplat și lucruri bune în perioada asta: Halep a câștigat finala, Juve i-a rupt pe Chievo, USL e pe marginea prăpastiei și Săceanu a plecat să dea cu camătă îngerilor. Da, ok, dar chestiile astea nu-mi rezolvă mie problemele și nici nu-mi repară mașina... Mă scuzați, știu, iar o dădeam în pesimism. Upsaaaaaaaaaa!

E greu să fii optimist mai ales când știi că optimismul e hrană pentru fraieri. Cu alte cuvinte trebuie să-mi doresc să mă fraierizez și să nu-mi mai bat capul cu nimic. Băh, poate nu-i o idee rea, poate chiar mă fac prost pentru că ăștia au noroc. Ce trebuie să faci ca să te faci prost? Nimic?! Ce bine că e simplu, mă gândeam că e mai complicat. De azi înainte mă declar prost, să fie clar, să nu aud comentarii că nu știu ce și că nu știu cum. Și mă voi umple de optimism până-mi iese pe ochi. Mâine trebuie să repar mașina, dar nu-i problemă, la cât de prost voi fi până dimineață poate am noroc și o găsesc reparată! Ok, dacă nu o să mă duc undeva s-o repar. Știu, de la declarații la fapte durează ceva, știu, încă nu m-am prostit de tot. Al dreacu pesimismul ăsta cum se ține de mine... Pleacă de aici, marș, zât...

0 comments:

Trimiteți un comentariu

puteti si sa injurati daca nu va suparati!